Familia Outdooractive, Strava și Suunto

La un moment dat, fără să-mi dau seama exact când, am ajuns să folosesc trei lumi destul de diferite pentru lucruri care, la prima vedere, par aproape identice: Strava, Suunto și Outdooractive. Toate au de-a face cu activități outdoor, trasee, hărți și date, toate pot ajunge să păstreze aceeași drumeție și toate îți pot arăta, într-o formă sau alta, pe unde ai fost. După ce începi însă să le folosești împreună, diferențele devin mult mai interesante decât asemănările.

La început le-am privit pur și simplu ca pe niște aplicații. Cu timpul, am început să le văd mai degrabă ca pe niște familii, fiecare cu propriul mod de a privi o activitate și propriul univers construit în jurul ei.

Strava este, pentru mine, familia activităților. Aici se adună traseele, istoricul, statisticile, fotografiile și partea socială, iar o drumeție sau o tură cu bicicleta nu mai rămâne doar o înregistrare GPS făcută într-o anumită zi. Devine parte dintr-un istoric mai lung, în care activitățile se adună una lângă alta și încep, în timp, să spună o poveste. Poți să te întorci la un traseu de acum câțiva ani, să-l compari cu unul făcut recent sau pur și simplu să vezi cum s-au schimbat locurile și propriile tale activități.

Suunto vine dintr-o altă direcție. Aici punctul de plecare este dispozitivul și tot ceea ce reușește acesta să înregistreze în timpul activității. Ceasul pleacă împreună cu tine pe traseu, adună date, iar aplicația le preia și le transformă într-o altă reprezentare a aceleiași experiențe. În timp, am ajuns să fiu atent nu doar la ceea ce văd în aplicație, ci și la drumul pe care îl parcurg datele până acolo și, mai ales, la ce se întâmplă atunci când ele pleacă mai departe spre altă platformă.

Outdooractive are pentru mine o altă personalitate. Aici interesul a venit în primul rând dinspre locuri, trasee și explorare. Harta, informațiile despre trasee și posibilitatea de a adăuga și documenta informație au făcut ca relația mea cu platforma să devină treptat diferită de simpla utilizare a unei aplicații de tracking. Am ajuns să contribui la ea, să adaug informații și să documentez locuri pe care le cunosc, iar după suficient timp petrecut acolo începi inevitabil să-i cunoști și mecanismele. De aici și gluma că am ajuns un mic „expert Outdooractive”. 😄

Cele trei familii nu sunt însă izolate. Dimpotrivă, partea interesantă începe tocmai acolo unde se întâlnesc. O activitate poate porni de la un ceas, poate ajunge în aplicația producătorului, poate fi sincronizată către Strava și poate fi privită ulterior alături de trasee și informații din Outdooractive. În teorie, este aceeași drumeție. În practică, fiecare sistem vede câte ceva diferit.

Unul vede activitatea și istoricul ei, altul este mai aproape de dispozitiv și de datele generate de acesta, iar celălalt privește mai mult traseul și locul. Distanța, altitudinea, traseul GPS, punctele înregistrate sau chiar momentul în care a început activitatea pot ajunge să fie reprezentate diferit. Nu toate aceste diferențe înseamnă că ceva este greșit. Uneori sunt pur și simplu rezultatul modului în care fiecare platformă prelucrează și interpretează datele primite.

Aici am început să privesc altfel întregul ecosistem. Nu mai era atât de interesant să stabilesc care aplicație este „mai bună”, pentru că fiecare face lucruri pe care celelalte nu le fac în același fel. Mult mai interesant era să văd pentru ce folosesc fiecare dintre ele și ce se întâmplă cu datele mele atunci când trec dintr-o familie în alta. Un traseu GPS poate fi, în același timp, o activitate în Strava, o înregistrare Suunto, un traseu în Outdooractive și un fișier GPX. Mai târziu, poate deveni o linie pe o hartă, poate fi comparat cu alte trasee sau poate ajunge într-un sistem de date construit de mine. Experiența este aceeași, dar fiecare dintre aceste forme spune altceva despre ea.

Și probabil acesta este lucrul care mi se pare cel mai interesant la această poveste: nu am pornit cu intenția de a construi un asemenea ecosistem. Am avut nevoie de un instrument pentru o anumită situație, apoi de altul pentru altceva. Am încercat, am păstrat ce mi-a fost util, am renunțat la ce nu mi s-a potrivit și, în timp, am ajuns să le folosesc împreună.

Acum, când mă uit la toate, nu mai văd doar aplicații. Văd un fel de hartă a propriului meu mod de a explora, în care Strava, Suunto și Outdooractive sunt doar câteva dintre punctele importante, iar traseele dintre ele sunt la fel de interesante ca punctele în sine. Și, evident, povestea nu s-a terminat. Între timp au mai apărut ceasuri, aplicații, hărți, fișiere GPX, fotografii și tot felul de mici experimente care au început să se lege de acest univers. Unele merită propriile povești, altele vor rămâne probabil doar niște observații de teren.

Deocamdată, însă, acesta este universul celor trei familii.

Break-On-Data-Now. 😄